În lipsa unei mașini de călătorit în timp, este greu să ne imaginăm cum arăta peisajul din trecut sau cât de mult s-a schimbat lumea. Evident, putem găsi indicii sau descrieri în diverse surse, mai dificil este însă cu viziunea de ansamblu! Aici intervin hărțile – reprezentări micșorate, aproximative, ale detaliilor lumii înconjurătoare, folosind diverse simboluri, culori și text. Produse ale unor cunoștințe științifice și instrumente de lucru specifice unor perioade istorice dar și ale imaginației cartografilor, hărțile se diferențiază prin scară, proiecțiile și sistemele de coordonate folosite, acuratețe/precizie sau conținut/scop. Unele dintre ele au fost realizate ”din birou” – pe baza unor documente și descrieri mai vechi, altele – pe baza unor schițe/recunoașteri vizuale rapide pe teren, iar cele mai precise și mai costisitoare au avut la bază măsurători trigonometrice și astronomice, efectuate cu mijloace tehnice din ce în ce mai performante.

Realizată în contextul unei reforme privind impozitarea terenurilor și a unui proiect de cartografiere detaliată a modului lor de utilizare, aplicat la nivelul întregii monarhii, harta cadastrală a Bucovinei din 1854-1856 este o realizare de excepție din mai multe motive. Pentru realizarea ei au fost utilizate cele mai moderne tehnici de lucru și cunoștințe științifice din acea perioadă; ”scheletul” său a fost asigurat de dezvoltarea preliminară a unei rețele de puncte geodezice determinate cu precizie pe teren. Detaliile (ex. clădiri, drumuri, limite de parcele, terenuri cu diverse utilizări) au fost marcate la o scară mare (1 cm pe hartă corespunde la 28.8 m pe teren), de aici și necesitatea de a o împărți în mai multe foi, aproape 5000! Pentru asamblarea acestora a fost creat un sistem propriu de coordonate, specific doar Bucovinei, al cărui ”punct 0” era situat în apropiere de localitatea Gălănești. Nu se folosea meridianul Greenwich ca azi, ci ”meridianul Rădăuți”! Cu un mic exercițiu de imaginație matematică, dacă avem în vedere dimensiunile foilor care acoperă provincia, rezultă că pentru asamblarea lor fizică ar fi necesar un teren de 1270 m² (aproape 13 ari !), cu o lungime/lățime maxime de cca. 56/40 m. Este cu siguranță cea mai extinsă și mai detaliată hartă a Bucovinei deși, din motive lesne de înțeles, probabil că nu a fost asamblată niciodată în totalitate! Progresele tehnologice și utilizarea sistemelor informatice geografice ne permit astăzi o abordare diferită și anume, reconstruirea sa în mediu digital.

Obiectivul principal al proiectului nostru a fost crearea unei aplicații cartografice interactive care să permită vizualizarea și suprapunerea planurilor din 1854/56 peste situația actuală. Pentru ca acest lucru să fie posibil, au fost realizate mai multe activități, fiecare cu propriile provocări. Pe măsura desfășurării lor, am ajuns la concluzia că o simplă prezentare cartografică ar fi totuși incompletă pentru călătoria noastră în timp. Am adăugat astfel tot felul de informații și imagini de epocă, menite să lămurească anumite aspecte și să amplifice experiența utilizatorilor.

Pornit dintr-o pasiune istorico-geografică și alimentat de curiozitatea găsirii unor soluții geoinformatice de lucru, proiectul are o valoare practică pentru documentarea istorică (ex. modul în care au evoluat așezările în timp, delimitarea proprietăților funciare din trecut, identificarea zonelor de interes istoric în vederea conservării patrimoniului cultural și arhitectural), studii privind dinamica utilizării terenurilor și impactul activităților umane asupra mediului sau cercetări genealogice. Poate mai important, acest demers reamintește o realizare importantă, unică în spațiul extracarpatic românesc și o face accesibilă publicului larg.